vineri, 20 mai 2011

Fericirea si oamenii

Mi-aduc aminte din liceu cum profa' de psihologie ne spunea despre diferenta dintre oameni si animale.Aceea ar fi ca animalele se nasc si stiu care este scopul lor in viata,nu trebuie sa gandeasca..in schimb ce oamenii trebuie sa descopere rolul lor in viata si scopul pentru care traiesc.Uitandu-ma la mine si la viata mea,desi uneori ma simt pierduta si fara speranta stiu ca scopul meu e sa fiu fericita si sa ii fac la fel de fericiti si pe cei din jurul meu.Eu prefer sa cred ca si scopul celorlalti oameni este acelasi si sa traiesc cu ideea asta in naivitatea mea chiar daca stiu ca nu e asa.Ideea asta e interpretabila si consider ca e adevarata afirmatia mea doar din perspectiva in care fiecare om isi doreste sa fie fericit si alearga dupa fericire toata viata lui.Nu mai este adevarata atunci cand ne gandim ca suntem oameni diferiti,cu nevoi,placeri,concepte diferite si atunci fericirea devine subiectiva iar fericirea unuia poate deveni nefericirea altuia,etc.
Acum ma gandesc la iubire si la prietenul meu care ma face extrem de fericita prin faptul ca si el mai iubeste la fel de mult cum il iubesc si eu.Ma mai gandesc ca as fi in stare din asa multa dragoste sa renunt la fericirea mea ca sa il vad pe el fericit..Avand in vedere acest lucru pot sa imi dau seama ca iubirea e mai puternica decat fericirea si o alegem de cele mai multe ori chiar daca fericirea e sigura si te face sa te simti bine,iar iubirea nu-ti aduce mereu fericire.Oricum nu am cunoscut niciodata in viata mea fericire mai mare decat cea din dragoste.Sincer,gandindu'ma ca as putea sa renunt la fericirea mea pentru a'l face pe el fericit nu m-ar face niciodata nefericita,din contra..fericirea lui m-ar face si pe mine si mai fericita decat in mod normal.Consider ca asta e o dovada de bunatate a unui om => dragostea te face mai bun
Stiu ca nu toata lumea e asa buna,dar sunt sigura ca fiecare om,indiferent de interese are pe cineva pe care iubeste mult,iar asta sigur il face sa fie mai bun si mai fericit.Acesta este inca un argument care sustine naivitatea mea in legatura cu oamenii buni,asa ca indiferent ca uneori doare nu renunt la ideea mea,propun doar SA IUBIM MAI MULT pentru a fi MAI BUNI si MAI FERICITI!!